Istoric

EvoluA?ia edilitaraI� AYi urbanisticA? a localitaI�A?ii Vatra Dornei a fost puternic marcataI� de descoperirea uriaAYelor rezerve de ape minerale raI�spaI�ndite pe o suprafaA?aI� de mai mulA?i zeci de kilometri AYj cunoscute de ciobanii locului A�ncaI� pe la anul 1750, care le-au botezat izvoare cu “burcut” a�� nume iI�mprumutat probabil din maghiarul “borvis”. O cercetare stiinA?ificaI� a apelor minerale din A?inutul Dornelor este cunoscutaI� iI�n literatura de specialitate iI�n jurul anilor 1790. Chimistul Hacquette de Nurnberg a realizat iI�n aceastA? perioadaI� o analizaI� relativ completaI� a apelor din Dorna AYi din localitaI�A?ile limitrofe Candreni AYi Azar. RecunoaAYterea oficialaI� a importanA?ei izvoarelor minerale AYi o analizaI� completaI� a lor, se datoreazaI� studiilor din anul 1805 ale doctorului Ignatziu Plusch. Acesta s-a ocupat mai iI�ntaI�i de apele minerale din Poiana Negri pentru ca apoi, sub numaI�rul 1841 din anul 1810, saI� iI�nainteze autoritaI�A?ilor de la Viena primele semnale despre starea dezastruoasaI� a bA?ilor din Vatra Dornei AYi a izvorului din Poiana Negri, cu o propunere de relativaI� sistematizare a lor. Din scrierile AYi rapoartele doctorului Plusch aflaI�m caI� iI�n forma lor primaraI�, baI�ile se faI�ceau cu apa scoasaI� de bolnavi din faI�ntaI�na Izvorului “Ioan”, situataI� la numai 200 de paAYi de drumul iI�mpaI�raI�tesc. Prepararea baI�ilor se faI�cea la domiciliul bolnavilor. Din acest motiv doctorul Plusch propune amenajarea staA?iunii pe proprietatea particularaI� a numitului Cratzer, cu ajutorul tehnic si material al proprietarului minelor din Iacobeni, Manz de Mariense. Proiectul de amenajare al baI�ilor propus de doctorul Plusch, a fost aprobat prin Decretul administraA?iei din 17 ianuarie 1811, iar inginerul Buholzer a primit ordinul saI� construiascaI� o claI�dire cu AYase caI�zi de baie la care apa mineralaI� era adusaI� printr-o A?eavaI� AYi continua saI� curgA? prin jgheaburi. II�n anul 1870, Fondul Bisericesc RomaI�n a cumpaI�rat BaI�ile Vatra Dornei, cunoscute sub numele de Institutul Balnear, iI�mpreunA? cu dreptul de proprietate asupra apelor minerale. Pentru bolnavi s-a construit un imobil cu 20 de cabine, pe locul unde ulterior s-au construit hotelul Carol AYi Cazinoul. ClaI�direa a�?Cazinoul Balnear Vatra Dorneia�? situataI� iI�n centrul staA?iunii, iI�n imediata apropiere a parcului, este unul din cele mai iI�nsemnate monumente de arhitecturaI� ale zonei. Cazinoul a fost proiectat de caI�tre arhitectul AYef al CurA?ii Imperiale Austriece, Peter Paul van Brang AYi ridicat iI�ntre anii 1896 – 1898. Acest imobil, care a constituit iI�n anii 1900 – 1980 maI�ndria oraAYului Vatra Dornei AYi nu numai, este considerat monument istoric, figuraI�nd pe lista Monumentelor, Ansamblurilor AYi Siturilor Istorice la poziA?ia 34-A-209.

ClA?direa Cazinoului se impune ca reprezentativaI� iI�n ansamblul edificiilor staA?iunii balneo-climaterice Vatra Dornei, cu evident potenA?ial economic, inclusiv iI�n contextul turismului naA?ional AYi internaA?ional. Ideea amenajaI�rii unui cazinou la Vatra Dornei aparA?ine doctorului Denarowschi AYi se gaI�seAYte iI�n raportul saI�u iI�naintat la 7 iunie 1873 baronului Pino. SchimbaI�rile intervenite iI�n conducerea Bucovinei l-au pus pe Denarowschi , saI� intervinaI� din nou iI�n favoarea Dornei. AAYa caI�, la 17 septembrie 1874, el AYi-a formulat propunerile cu privire la dezvoltarea baI�ilor din Vatra Dornei. Printre acestea se numaI�ra AYi cea cu privire la construirea unui cazinou al baI�ilor cu partea de jos din zid iI�nalt, executat din lemn iI�n stil elveA?ian, cu camere de conversaA?ie, restaurant AYi cafenea . II�n anul 1879 s-a accentuat din nou necesitatea existenA?ei unui cazinou la Vatra Dornei iI�n contextul edificaI�rii unei staA?iuni balneo-climaterice de nivel european, iar pentru punerea iI�n operaI� era necesaraI� conlucrarea efectivaI� iI�ntre instituA?ii fundamentale din sistemul administraA?iei publice de atunci: PrimaI�ria Vatra Dornei, ca exponent al obAYtei dornene, Fondul Bisericesc Ortodox RomaI�n din Bucovina, ca proprietar al baI�ilor din localitate AYi Guvernul Imperial, ca reprezenant al statului.

Mai multe